Povestea scriitoarei
Poveștile sunt pentru copiii noștri dar și pentru copiii din noi.
Poveștile sunt și pentru copiii noștri, dar și pentru copii aceia mici din noi care tânjesc după ele.
Am întrebări fără răspuns și răspunsuri fără întrebări, mă opresc din vorbit atunci când aud sunete care vin dinspre natură, le las să mi se ascundă în urechi, intru în cărțile mele de fiecare dată când le scriu, apoi intru iar în ele, asemenea unui invitat de seamă, ori de câte ori le recitesc.
Dintotdeauna am fost fascinată de lumea poveștilor, dar se poate ca și lumea poveștilor să fi găsit ceva fascinant la mine de m-a ales să contribui la crearea ei.
Scriu povești de la 10 ani, iar prima poveste scrisă și-a găsit lumina în corcodușul în care mă cățăram ca să fiu, probabil, mai aproape de o muză, despre care, credeam pe atunci, doar acolo îmi dădea întâlnire. Personajul pozitiv eram întotdeauna eu, iar răufăcătorii evoluau astfel încât deveneau mereu buni la sfârșitul poveștilor mele din copacul copilăriei.
Am absolvit școala gimnazială „Sfinții Trei Ierarhi” din Hanu Conachi, am făcut studiile liceale la Colegiul Național „Costache Negri”, profilul filologie, am continuat studiile Universității „Dunărea de Jos”, Facultatea de Drept din Galați fiindcă mă îndrăgostisem de cărțile groase de legislație pe care le-am întâlnit întâmplător într-un cabinet notarial. După terminarea facultății, am dus lipsa poveștilor, așadar am făcut masterul în Literatură și Studii Culturale, în cadrul programului „Inovare Culturală” al Universității Transilvania din Brașov.
În tot acest timp, am absorbit orice curs de scriere creativă care mi-a trecut prin fața ochilor. Cu Florin Bican în cadrul școlii de scris Revdepov a asociației BrainFitness, cu Adina Rosetti în programul Skvot, cu Lavinia Braniște, tot la Revdepov, cu Liviana Tane la The Writing Journey, cu Natașa Alina Culea la Libris Natalis, iar cu Alina Maria Grigore la Wallachian Voice.
Fiecare om care a trecut prin viața mea, m-a minunat.
Am scris zece titluri de cărți pentru copii, pe altele le aștept cu mintea deschisă.
Cred că fiecare copil merită o carte care să îl țină de mână cât crește și scriu ca să îmi regăsesc curajul și fericirea pe care le aveam atunci când eram, la rândul meu, copil.
Copilăria este locul unde se nasc cele mai multe întrebări, eu sper să ofer pentru ele cele mai simple răspunsuri. Copilăria mai este, cred eu, acea perioadă care ne formează, și culmea, singura perioadă din viața unui om în care un copil nu are nicio putere de decizie sau de asumare. Nu ne rămâne, deci, decât ca noi, adulții, să ne străduim să le oferim cunoaștere și suportul necesare să devină adulții pe umerii cărora să plângem atunci când roata se va întoarce.
Odată hrănită, curiozitatea lor va cuceri lumea. „Să facem din lumea în care trăim un loc mai bun”, așa se numea prima poveste scrisă pe un carnețel chinezesc pe care, acum mai bine de 20 de ani, îl închideam cu un lacăt. Acum îți dau cheia, intră și află, citește, descoperă, căci, odată scrise, ele nu mai sunt ale mele, ci sunt Poveștile Tale.